fbpx

Deep Purple la București cu turneul “The Long Goodbye”

„Show-ul de lumini şi grafică, vocea lui Ian Gillan şi virtuozitatea colegilor săi demonstrată cu fiecare piesă şi moment solo au făcut ca acest concert să fie unul foarte special. Ian Gillan nu a menţionat nimic despre faptul că acest turneu ar fi ultima lor apariţie publică, dar, având în vedere vârsta şi problemele medicale ale unora dintre membri, este posibil ca prezenţa lor în concerte live de anvergură să fie tot mai rare.

Din nou, la fel ca în concertul din Bucureşti din 2014, marea absenţă din setlist a fost melodia „Child In Time”. Deşi a fost cerută de către fani, Deep Purple nu a inclus această piesă în concert. Nu au lipsit însă alte piese îndrăgite şi cunoscute: „Strange Kind Of Woman”, „Johnny’s Band”, „Uncommon Man”, „Lazy”, „Hell To Pay”, „Perfect Strangers”, „Space Truckin’” şi „Smoke On The Water”, unde publicul a avut propriu moment de solo. Ian Gillan s-a jucat cu vocea sa şi a publicului, a avut câteva momente de solo pe ritmuri de jazz, foarte apreciate de către public.

Momentele de solo au fost la înălţime, Ian Paice, Roger Glover şi Steve Morse au demonstrat cât de bine îşi stăpânesc instrumentele, însă Don Airey a cucerit publicul nu doar cu virtuozitatea sa, cât mai ales cu faptul că, din nou, a inclus în repertoriul său fragmente din „Rapsodia Română” a lui George Enescu.” (iConcert.ro)


”  „Time for Bedlam“, piesă de pe noul album, a deschis concertul. Şi s-au dezlănţuit. Greu de crezut că cei cinci muzicieni se învârt, cu toţii, în jurul onorabilei vârste de 70 de ani! După 50 de ani, Deep Purple are acelaşi sound inconfundabil – fie că e vorba de chitaristul Steve Morse, care se apropie pe alocuri de legendarul Ritchie Blackmore, cel care a părăsit trupa în 1975, pentru a forma Rainbow, fie de clăparul Don Airey, cel care l-a înlocuit, în 2001, pe Jon Lord şi care a fermecat publicul din România, la fel cum a făcut-o şi în urmă cu trei ani, la Sala Polivalentă, interpretând într-o manieră personală pasaje din „Rapsodia Română“.

Au urmat, fără întrerupere, „Fireball“, „Uncommon man“ şi „Strange kind of woman“. E drept că vocea lui Ian Gillan nu mai e cea de pe vremuri, Desigur că nu mai prinde tonalităţile înalte, inconfundabile, care l-au consacrat în urmă cu o jumătate de secol. Dar încă face faţă – ajutat şi de instrumentele colegilor şi cu câteva mici pauze, insesizabile pentru public – unui concert de aproape două ore. Şi ceea ce contează cu adevărat e că în continuare găseşte (şi transmite) bucurie în tot ceea ce face.

N-au lipsit nici „Perfect strangers“, „Lazy“, „Space Truckin’“, „Hell to pay“, „Smoke on the water“, iar cei cinci muzicieni au fost vizibil încântaţi de căldura publicului. „Superb!“, a fost concluzia lui Ian Gillan, înainte de bis, care a cuprins trei piese: „Highway star“, „Hush“ şi „Black night“. A lipsit, din nou, „Child in time“.

Sonorizarea fără cusur şi organizarea de excepţie marca Events au contribuit la un concert reuşit – poate, ultimul în România al celor de la Deep Purple, pe care iubitorii de rock îl vor ţine minte. ” (Adevărul.ro)

Meniu